miercuri, 25 martie 2009

Mic dejun cu ''ce-ai prin casa'' (1)





Sau ce mancam pe timp de criza :), cum vreti voi, ideea e sa folosim ce-avem prin casa, nu neaparat sa facem cumparaturi speciale, sau sa nu ramanem nemancati din cauza ca n-avem nu-s ce antreuri sau feluri cu denumiri complexe.
Mi s-a intamplat de destule ori, asa, intre doua cumparaturi serioase, sa raman aproape fara ingredientele necesare incropirii a ceva de mancare. Sigur, nu ca-n studentie, cand mancam mustar sau ketchup pe paine (ca tineam si post), da` tot s-a-ntamplat sa mancam ''ce-avem prin casa''.
Din categoria asta face parte micul meu dejun de azi. Va asigur ca a fost foarte gustos si satios (desi la foamea mea puteam lejer sa mananc o portie dubla, mai putin painea).

Ce-am avut prin casa (pe bune):
- 1 ou
- ceapa rosie (am pus jumatate, taiata felii)
- corn ramas de la cea mare de la scoala ( de la chestia cu ''cornul si laptele) :P (jumatate, taiat felii)
- ulei de masline dintr-o mostra primita la magazin
- cateva masline
- putin bulion

Am pus uleiul de masline din pliculet in tigaie, sa se incinga, am taiat cornul care cica expira de ieri (nu-l mai puteam da fetii, nu? plus ca era deja beton) in felii pe care le-am pus la prajut in uleiul de masline. Cand au inceput sa se rumeneasca un pic am pus oul sa-l fac ochi. Intre timp am descoperit in camara o ceapa rosie care deja avea mustati; am salvat-o poftind-o la micul dejun :). Am pus jumatate, ca si-asa m-a luat somnul dup-aia. Odata oul facut, am mai azvarlit in tigaie cateva masline negre (ramase de la painicile cu masline) si dupa ce am inchis focul am stropit cu un pic de bulion.

A fost foarte bun, cum spuneam, fix cu ce-am gasit prin frigider (restul mancarurilor erau de pranz :P)


duminică, 22 martie 2009

Retetele altora, ametite de mine si mancate de-ai mei (da` nu singuri :) )

Pana sa ma marit (acu` 9 ani) eram convinsa ca asa, un pic-un pic de talent la bucatarie am si io. De ce doar un pic? Pai pentru ca ciorbele/supele n-au fost niciodata pasiunea mea, cred ca stiam (ca si acum) doar vreo 3-4 retete, dar fiindca le faceam rarut n-aveam asa o-ndemanare. Iar despre dulciuri, ce sa zic, sunt fan, pot manca tone, una din tonele astea mi-a ajuns si pe solduri si burta, ca nu pot da vina pe copii, pacatoasa de mine.
Ramane deci felul doi, precum ii este si numele acestui blog unde va aflati. Eee, aici se cam schimba treaba, multe feluri, gustoase, aromate, consistente, tot ce vrei.
Mdaaa, asta pana sa ma marit, cum spuneam, cand m-am trezit ca-mi place prea mult pilaful, si nu e 'cum il face mama, care oricum nu-l prea suporta', 'la sarmale/varza calita cum sa pui cimbru? oribil' (eu fiind fan cimbru, numa tort nu-l pun) - asta de ce? pentru ca soacra-mii ii face rau la ficat, deci a gatit mereu fara - , mai departe, la aia se pune asta, nu cealalta, si-uite-asa! Si-atunci mi-am dat seama (da` nu atunci, mai tarziu, ca o vreme m-am enervat, alta vreme n-am bagat in seama) ca fiecare cum a fost obisnuit de-acasa, una la mana, fiecare cu gusturile lui, a doua la mana, incearCA CAt mai multe retete pana gasesti in familie un numitor comun, a treia la mana si patru, nu renunta la cimbrul din varza numa` pentru ca nu-i place lu barbata-tu` :)) !
Ajungand la titlul postarii mele de azi, sa va zic cum am aplicat io regulile de mai sus. Am facut intai Grisine cu masline si usturoi de la Isabela, pe care le-am transformat in Painici cu masline si cascaval :P .Foaaaarte bune ! fara poze, ca aratau la fel, doar ca jumatate din aluat l-am preparat presarand in plus, pe langa masline, cascaval ras, iar la intreaga cantitate de faina am pus un cubulet intreg de drojdie (scria pe pachet ca cele 25 de gr sunt pentru 500 gr faina, deci....)
Reteta Isabelei modificata de mine:
Aluat:
600 g faina (am pus Grania, dar nu stiu cat conteaza, neaparat)
25 g drojdie proaspata (un cubulet / pachetel Pakmaya)
50 ml ulei de masline
350 ml apa
1 lingurita sare
putin zahar

Aluatul se framanta bine si se lasa o ora la dospit in vas acoperit cu un servet de panza (asa am vazut la bunica)
Se taie aluatul in doua, daca doriti doua umpluturi diferite; din fiecare bucata se intinde o foaie, care n-o sa va iasa prea subtire, de-aia le-am numit Painici.

Umplutura:
Varianta 1
200 g masline negre (eu am combinat negre cu o mana de masline de Kalamata, rosiatice putin)
2 catei de usturoi (eu am pus 4, hehe!)
ardei iute (cine vrea, io nu)
100 ml ulei de masline

Caliti in ulei cateii de usturoi intregi, pana la rumenire, apoi pulpa de la maslinele spalate si curatate de samburi, timp de 4-5 minute. Scoateti usturoiul si lasati amestecul sa se raceasca.

Intindeti jumatate din amestec (sa lasam si pentru varianta 2, nu?) pe prima foaie de aluat dar atentie ! incercati sa luati doar maslinele, nu si uleiul, care se va scurge la prima suvita taiata din aluat. Foaia se pune-n doua si se taie suvite pe care apoi le rasucim si le potrivim intr-o tava. Isabela spune ca se coc 30 de minute la 220 grade, eu n-am stiut niciodata cate grade, ce-si-cum la cuptorul meu, de-aia am ars o gramada; io le-am copt 30 min la ''un pic mai mult decat minim'' :). Au iesit !

Varianta 2
Acelasi amestec de masline, jumatatea ramasa de mai sus, la care adaugam, pe foaia de aluat, cascaval ras ''cat cuprinde'', cat mai mult, in viziunea mea. La fel, se impatureste-n doua si se taie suvite pe care apoi le rasucim si le plantam in tava.

Primele sunt de post, asadar, ultimele, nu. Dar ambele variante au fost foarte gustoase, noi le-am mancat in loc de paine (ca reteta de la aluat e aceeasi ca la painea facuta la masina), si daca in reteta originala erau denumite ''cu usturoi'', tre` sa zic ca nu s-a simtit usturoiul, drept pentru care vreo 2 le-am mancat inmuindu-le in mujdeiul ramas de cu doua zile in urma. Excelenta idee !

Alta incercare reusita a fost reteta Deei, Piept de pui cu sos alb la cuptor . Aici am respectat intocmai ingredientele si modul de preparare si-a iesit super ! Stiam reteta similara de ''pui cu smantana'' de la soacra-mea, dar era cu ceapa obisnuita si ei nu i-a iesit asa buna :P (realizarea a fost cu atat mai mare cu cat mie nu prea-mi place smantana).

Va las sa urmariti reteta la Deea, doar cateva observatii de worker:
- cele 10 linguri de smantana au fost fix un pahar mare de 450 de gr, ca sa stiti cand cumparati
- n-am pus 2 ciuperci, am pus cam jumate de cutie (250 gr, cred) de champignons de-ala mai mici
- ma gandesc ca data viitoare sa dau in clocot separat pieptul de pui, sa-i iau spuma, ca nu mi-a placut cum mi-a iesit ca aspect, speram sa-mi iasa mai cremos sosul.

Acestea fiind zise, cu incredere va zic dati-i drumul ca-s foarte bune !

vineri, 13 martie 2009

Muschiulet de porc la tava - varianta de primavara

Avem nevoie de:
- muschiulet de porc (in cantitatea pe care o doriti, eu am pus doua suvite frumoase, medii ca lungime)
- ceapa verde - 7-8 fire
- Vegeta (sau ce puneti de obicei, Delikat sau altceva), piper
- cimbru uscat (dar cu proaspat e o nebunie, eu n-am avut decat uscat)
- bulion (sau rosii pasate - va recomand cu mare drag sticlutele de bulion Mutti)
- mustar fin de masa (normal, ala de Tecuci e cel mai bun ......macar de m-ar plati astia pentru reclama :) )
- ulei de floarea soarelui (putin)
Nu dau cantitatile exacte pentru ca fiecare poate pune cum ii place.


Punem bunatatea de muschiulet in tava



Pregatim ceapa verde





Punem, pe rand, ceapa verde taiata bucatele, vegeta, piper si doua lingurite de mustar




Adaugam bulionul sau sosul de rosii pasate, ce aveti, turnand ca in imagine. La final, presaram cimbru uscat si stropim totul cu ulei.




Dupa ce am pus toate ingredientele, umplem tava cu apa, aproape sa acopere muschiuletul (sau la 3/4 din inaltimea tavii), si amestecam cu grija sa formam un sos uniform din toate ingredientele




Se da la cuptor cu foc potrivit spre mic, sa se patrunda si sa scada sosul incet dar nu prea mult, cam o ora jumatate, dupa prima jumatate de ora verificam din 15 in 15 minute sa ramana suficient sos in tava.

La final, voila !
Se serveste de regula cu piure de cartofi sau de legume, plus salata verde cu ridichi, asa ca sa fie de primavara ;)




Pofta buna !

joi, 12 martie 2009

Reteta mamei pentru fursecuri cu stafide (cele 125 de grame)

Continuam azi cu o mica dar extrem de gustoasa reteta de fursecuri cu stafide, as spune clasica, foarte usor de preparat dar si de tinut minte. Again, fara poze. Yet.

125 gr stafide
125 gr unt
125 gr faina
125 gr zahar
2 oua
1 sticluta esenta de rom

Simplu, nu? Evident, punem un sfert de ora (sau cat vi se pare mai potrivit) stafidele la inmuiat in esenta de rom; restul ingredientelor le amestecam treptat: in castron punem faina, adaugam zaharul, untul inmuiat ca sa se amestece bine, apoi spargem oule. Dupa ce am amestecat bine, adaugam stafidele inmuiate deja.
Acum, in tava in care vom coace fursecurile, fie ungem cu unt si tapetam cu faina, fie punem o foaie de hartie de copt (mai eficient, zic eu). In tava se pun cu lingura, la distanta de 3 cm una de cealalta, gramajoare de compozitie. Am o problema in a va spune cat sa le lasati la cuptor, cred ca depinde de cuptorul fiecaruia, in jur de 5-6 minute, focul spre mic, sa nu se arda. se desprind usor, pentru ca-s fierbinti, sa nu se sfarame, si se pun la racit pe un platou, aranjand in continuare in tava noua transa de fursecuri.

Pofta buna

miercuri, 11 martie 2009

Gogosari minunati in ulei si otet

Asa-i ca v-a dat gata denumirea? Am inceput cu muraturile starnita fiind, la o intalneala recenta cu fosti colegi de liceu, de recomandarea unei salate de gogosari (in otet) de la stabilimentul respectiv ca fiind excelenta. Recunosc, n-am gustat-o, da` io zic, ca orice parinte care-si lauda odraslele, ca a mea-i mai cu motz. Voila ingredientele si modul de preparare. Poze - canci, poate la toamna :D; sau poate faceti voi pana atunci si-mi ziceti cat de exceptionala a iesit, bine?

Gogosari in ...ulei si otet

1 kg otet (io pun de mere)
250 gr zahar
250 ml ulei
250 ml apa
2 linguri sare
foi de dafin, piper boabe

gogosari, bucati de hrean, frunze de telina cu tot cu tulpini, buchetele de conopida, morcovi suvite


Luati asa, vreo 35-40 de gogosari medii, de toate culorile, ii spalati bine si-i taiati felii nu prea mari. Va pregatiti borcanele de umplut pe o tava unde vor sta toata noaptea sa se raceasca fara a fi atinse.
Se pune la fiert zeama formata din otet, ulei, apa, zahar, sare piper si foi de dafin. Cand da in clocot dam focul mic si bagam la oparit prima transa de felii de gogosari. Se lasa pana incepe sa fiarba din nou si se scot imediat in alt vas. Se pune urmatoarea transa, iar din vas incepem sa distribuim cu atentie in borcane, alternand gogosarii cu telina, hrean, conopida si morcovi. Din nou ii scoatem pe cei opariti si repetam pana terminam feliile de gogosari.
E momentul umplerii borcanelor cu zeama cu otet. In mod cert nu va va ajunge cantitatea ca sa umpleti borcanele 9pentru ca gogosarii opariti au tras deja din ea), asa ca repetati figura cu fiertura dar la jumatate de cantitate totul (asta ca sa nu ramaneti cu material). daca mai e necesar, mai fierbeti in ca o data o reteta de zeama pe jumatate.

Nu stiu sa va zic exact cand se fac, cand ii puteti gusta, intotdeauna am asteptat suficient de mult pentru asta, insa va garantez succesul, inclusiv in fata unor invitati la masa ! Si, by the way, merg la fix in salata orientala !

Pofta buna !

Incepem...

Demarez azi un nou proiect. Pentru ca e la moda? nu sunt sigura. Pentru ca am cate ceva de postat in domeniu? nici atat. Atunci? cred ca de-aia. Pentru ca se poate, am mai facut un blog cu de-ale gurii, unde oi vedea io ce-oi scrie. Un respectabil domn de la munte mi-a recomandat calduros de un miliom de ori sa m-apuc de scris. uite, m-am apucat. E bine? voi fi un Calistrat Hogas de Drumul Taberei, o Fefeleaga turbata a zilelor noastre, urcand anevoios printre mancaruri (anevoios caci cu greu ma urnesc la gatit, nu de alta).
Sa incepem, asadar....